Fundamentaliști la film. Sau cum continuă discriminarea

de D.V.

 

Banner de protest la MȚR. Fundamentaliși cu prea mult timp liber. Foto: europafm.ro

Fundamentaliști la film

Faine vremuri trăim. Prin lume e plin de teroriști, de diferite feluri. Îi condamnăm pentru că sunt fundamentaliști. Dar îi vedem doar pe cei musulmani. Sau doar pe cei care se aruncă în aer. Dar aceștia sunt ocazional aceeași. Însă nu vedem bârna din ochiul propriu. Avem și noi proprii fundamentaliști. Din aceștia autohtoni, daci liberi, sau cum s-or numi. Din aștia care practică intens ortodoxismul și care cred că biserica nu greșește niciodată.

Un exemplu de astfel de cetățeni „de bine” am avut săptămâna asta în minunata Românie. Muzeul Țăranului Român a avut mai multe proiecte culturale. Unul dintre acestea a constat în proiecții de filme apreciate pe plan internațional. Apreciate de critici de film, care se pare că se pricep la ele. Ei bine, se pare că la unii nu le-au placut filmele.

La proiecția filmului „120 de bătăi pe minut”, cu subiecte și tematică legată de comunitatea gay, niște cetățeni plini de evlavie au dat buzna în sală. S-au apucat să cânte imnuri bisericești. Au dat cu luminițe pe ecran, au scandat lozinci, au afișat bannere. Toate acestea, desigur, din motive de îngrijorare pentru sănătatea morală a neamului. Evident că sunt atât de plini de evlavie și har divin încât ei sunt cei mai în măsură să facă asta. Sigur vor rezolva totul cu așa manifestări.

Nici ăsta nu le place

Dar bâlciul nu se termină așa. După întreruperea de duminica trecută, joi au mai întrerupt un film. E vorba de filmul „Soldații. Poveste din Ferentari”. Și acest film, cu o tematică asemănătoare, a fost întrerupt. Mai mult, înainte de difuzare a fost adresată o cerere din partea unui protestatar pentru oprirea filmului. Desigur, a cerut și oprirea difuzării unor filme asemănătoare.

Motivația cererii este cât se poate de tipică. Acest protestatar, precum și majoritatea altor fundamentaliști ca el, au o convingere fermă. Aceștia consideră că ei sunt atât deținătorii, cât și reprezentanții „adevăratelor” valori tradiționale românești. Astfel, ei cred că sunt cei mai în măsură să le apere.

Modul lor de manifestare este unul iarăși tipic. Mirarea apare doar atunci când ne întrebăm cum de nu s-au întâmplat până acum astfel de proteste. Sau poate au fost, dar n-a auzit nimeni de ele. Ce-i drept, până să apară acești fundamentaliști, cetățeni „binevoitori” de altfel, nu prea se gândea nimeni la ei. Deși știam, poate, cu toții că ei există. Știam că există și bănuiam cam ce le poate mintea. Acum poate speram că nu vom avea de-a face prea mult cu ei. Nu-i bai, au ținut morțiș să ne amintească de existența lor.

Filme apreciate de critici

Filmele propriu-zise sunt filme difuzate pe plan internațional. Au fost difuzate la festivale de film, precum cel de la Cannes sau cel de la Veneția. Concluzia criticilor a fost, în general, una bună spre foarte bună. Artistic vorbind, aceste filme sunt considerate ca fiind valoroase. Prin urmare, e de înțeles de ce ar fi variante bune pentru difuzat. Nu ar trebui să mire pe nimeni faptul că un muzeu, chiar și Muzeul Țăranului Român, ar alege difuzarea acestora. Faptul că are tematică legată parțial de comunitatea LGBT nu are relevanță.

Mai mult decât atât, filmele în discuție nu fac propagandă și publicitate pentru preferințe sexuale. Acestea sunt doar un mecanism folosit pentru pornirea firului narativ. Tematica filmelor este de fapt discriminarea și dificultățile cu care se confruntă niște oameni diferiți de majoritate. E vorba de fapt de greutățile cu care se confruntă o minoritate, indiferent de ce fel ar fi aceasta.

Nu putem face o apreciere de valoare asupra filmelor, întrucât nu le-am vizionat. Nu pentru că ne ofensează subiectul, sau modul de prezentare, ci pentru că nu s-a ivit ocazia. Astfel, nu putem înțelege cum își permit alții să facă aprecieri de valoare dacă nu au văzut filmele. Și reacția fundamentaliștilor protestatari arată clar că nu au văzut ceea ce critică.

Au opinii, dar nu bun simț

Reacțiile nu au întârziat să apară. Lumea cinematografiei românești face front comun și condamnă protestele. Totodată, Cristian Mungiu, renumit regizor român pe plan internațional, dar controversat în țară, a ieșit și el la rampă. Surpriză, a facut-o rezonabil. Și a punctat esențialul perfect. Faptul că filmele au subiecte controversate, sau le prezintă controversat, nu le scade acestora din valoarea tehnică și/sau artistică. Ba dimpotrivă, întrucât filmele, dincolo de artă, sunt și comentariu social. Ca orice formă de artă, de altfel.

Mai mult, Cristian Mungiu a afirmat (corect, zicem noi), că forma protestului a fost de un prost gust ieșit din comun. Înainte de toate, cei care vizionează astfel de filme nu merg la biserică să întrerupă slujbe cu proiecții de film. Și nici alte grupuri de oameni cu interese diverse nu fac asta. Nici rockerii, nici motocicliștii și nici fanii de reclame.

Bunul simț ar fi trebuit să împiedice astfel de manifestări. Însă se pare că acești fundamentaliști, fiind deținătorii adevărului absolut, nu se supun regulilor bunului simț. Aceștia consideră, așa cum arată acțiunile lor, că au dreptul să atace orice nu le convine. Degeaba zice Cristian Mungiu și mulți alții că dreptul la opinie nu înseamnaă dreptul de a împiedica opinia sau opțiunea altora.

Tradiția și cultura nu sunt sinomine

Pentru mulți fundamentaliști e greu de înțeles alegerea de a proiecta astfel de filme la Muzeul Țăranului Român. Aceștia consideră că, după nume, acest muzeu ar trebui să apere și să promoveze valori tradiționale. Acum să le explicăm acestora misiunea unui muzeu, indiferent de profil, ar dura prea mult. Și e sincer greu de crezut că ar fi dornici să asculte.

Însă ce e de reținut este că misiunea unui muzeu este, printre multe altele, promovarea culturii. Iar filmul este o manifestare culturală, indiferent de subiect, tematică sau mod de prezentare a poveștii. Astfel, doar pentru că nu corespunde cu valorile tradiționale nu înseamnă că nu este o componentă culturală. Dar e greu de înțeles că tradiția și cultura nu sunt același lucru. Mai ales dacă vorbim de cultura de masă din ultimele decenii. Tradiția își are locul ei, dar cultura nu este și nici nu va fi vreodată sinomimă cu aceasta.

Mai mult, subiectul primului film de care am amintit, despre o periodă tumultoasă legată de o boală gravă, arată condițiile dure cu care s-a confruntat o comunitate. Astfel, este și o critică socială. O critică socială asupra ignoranței și asupra discriminării. Este o critică asupra modului în care sunt tratați oamenii diferiți. Nu contează acum care este diferența, fie ea religioasă, etnică sau sexuală.

Dreptul la opinie

Așa cum a punctat regizorul Cristian Mungiu, protestatarii fundamentaliști nu au înțeles un aspect simplu. Dreptul la opinie nu e același lucru cu interzicerea opiniei altora. Despre asta e vorba de fapt. Doar pentru că filmele nu corespund valorilor lor, religioase, morale, tradiționale sau de oricare fel, nu înseamnă că au dreptul să le interzică. Nu au nici măcar dreptul să protesteze în așa fel încât să oprească proiecția filmelor. De aceea a venit și poliția, să îi scoată afară.

Mai mult, nu au dreptul să decidă pentru o țară întreagă ce e de vizionat și ce nu. În ciuda convingerilor lor, protestatarii fundamentaliști nu sunt deținătorii adevărului absolut. Totodată, discriminarea este pedepsită prin lege în România. Acum știm cu toții că uneori statul de drept în minunata țărișoară se mișcă mai greu. Dar se mișcă încet, încet.

Astfel, acești protestatari fundamentaliști trebuie pedepsiți conform legii. Nu pentru că au o opinie aparte, pentru că sunt mulți care rezonează cu ei. Ci pentru că modul lor de manifestare este un abuz la adresa altora. Este un abuz la adresa societății. De ce? Fiindcă doar pentru că nouă nu ne convine ceva, nu ne dreptul să decidem pentru alții.

Dar din păcate în România va mai dura ceva până ce astfel de manifestări vor fi eliminate. Va dura generații, probabil, până vom înțelege ca popor că oamenii diferiți sunt, înainte de orice, și ei oameni care merită un minimum de respect și decență.

 

INSCRIERE GRATUITĂ LA CURSURI DE FORMARE PROFESIONALĂ

Leave a Reply