Hai la proteste. Sau cum lipsesc prioritățile

de D.V.

 

Ianuarie 2018 – protestatari cu echipamentul din dotare. Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Proteste din nou

Vremurile interesante continuă în România anului 2018. La nici o săptămână de la numirea noului prim-ministru, au început din nou proteste. Unii au sărit în sus de bine ce e să avem o femeie prim-ministru. Alții au apreciat ieșirile doamnei Dăncilă în Parlamentul European. Alții le-au numit derapaje. Desigur, fără dreptate, doar doamna este o vizionară cu un intelect aparte. Însă aparent pe mulți i-a deranjat originea doamnei Dăncilă.

Ni se pare o atitudine deplasată. Cum să blamezi o doamnă ca ea pentru originile sale? Cum să fie mai sănătoase decât Videle, din inima județului Teleorman? Cum să ai origini mai sănătoase decât din feuda celui mai iubit fiu al neamului? Aceste răutăți s-au concretizat în ceva mai concret sâmbătă și duminică. Se pare că aceste nemulțumiri, nedrepte de altfel, au fost parte din cauza pentru protestele din aceste zile. Ei na, acum devine ridicol. Desigur, în stradă s-au strigat multe. Doamna Dăncilă, stimabila prim-ministru, nu a fost ținta în majoritatea îndemnurilor de bine. Aparent ea este doar atacată din cauza asocierii sale cu Dragnea. Se pare că protestatarii sunt dezamăgiți de numirea sa.

Dar mai mult sunt dezamăgiți de PSD. Unii spun că pe bună dreptate. Desigur, nu și susținătorii partidului. Cu atât mai puțin spun membrii săi. Ar fi chiar culmea. Cum să fi dezamăgit de propriul tău partid? Dar protestatarii insistă prea mult pe greșelile PSD. Sau insistă prea mult pe niște nimicuri, cum ar fi legile justiției. Aruncă răutăcisme despre hoți, sau cine știe ce altă invenție. Cum, PSD e plin de hoți? Nu, cine s-ar fi gândit? Cum spuneam, răutăcisme. Nu e ca și cum ar fi DNA-ul peste ei. Sau de parcă ar avea mulți pesediști dosare penale pentru fraudă, furt, delapidare sau alte bazaconii. Cum, adică au?

Motive, sau nu

Noua serie de proteste s-a lăsat așteptată. Într-un final a venit. Mulțimea din străzi a ajuns la un număr respectabil. Zeci de mii de oameni s-au strâns în toată țara. Umblă vorba pe rețelele de socializare că mai urmează. Toate bune și frumoase. Să continue până se satură. Și cei din stradă și cei vizați. Să protesteze până se descarcă. Sau până pică guvernul. Nu că asta ar fi greu. La cât de des se schimbă în ultimele luni, nu ar mira pe nimeni. Cine știe, poate stabilim un record de guverne într-un singur an. Ar fi genial luna și guvernul. Sau mai bine, săptămâna și guvernul. Am propune ziua, dar durează prea mult până e propus și apoi votat un guvern. Și oricum le-am pierde șirul. Ar reține doar Cartea Recordurilor.

Dar totuși ce se striga? Ei na, vrute și nevrute. Unii și-au adus aminte că e anul centenarului. Așa că sloganurile au fost pe măsură. De aceea tot apărea hora menționată pe tot felul de pancarte. Unii și-au adus aminte că urmează 24 ianuarie. Ceea ce e de apreciat. Nu că ar ști mulți ce reprezintă ziua. Dar e de apreciat că și-au adus aminte că e importantă. Unii strigau despre hoți. Alții despre dictatori. Mulți strigau despre legi. Alții despre justiție. Alții doar strigau, nu le era clar de ce. Surprinzător de puține subiecte. După volumul protestelor, ne-am gândi la cine știe ce iad pe pământ. Din acela care oferă mult mai multe subiecte de protestat. Dar na, acum fiecare cu prioritățile sale.

Priorități lipsă

Dacă tot am adus asta în discuție. Nu-i așa că ar fi frumos să fie proteste și pe alte teme? Nu e ca și cum ar fi motive în minunata țărișoară, desigur. Dar nemulțumiri aparent există. Așteptăm cu nerăbdare ziua în care zeci de mii de oameni ies în stradă pentru spitale. Așteptăm să protesteze condițiile. Să protesteze lipsa acestora. Să protesteze rezultatele. Dar se pare că nu e o prioritate.

Așteptăm totuși ca măcar învățământul să fie un subiect interesant. Dar nu s-au văzut proteste pe lipsa de școli. Nu a ieșit nimeni în stradă pentru condițiile proaste din multe școli românești. Nu a ieșit nimeni în stradă pentru salariile profesorilor. Desigur, mulți au pretenții imense de la dascăli. Dar se pare că puțini își pun problema că nimic nu e gratis. Mulți nu îi compătimesc pe profesori, spun că nu merită mai mult. Mulți acuză lipsa de calitate a unei părți din aceștia. Poate așa e, dar nimeni nu își pune problema că aceștia sunt pregătiți tot de școlile românești. Mulți nu își pun problema că cei care chiar ar trebui să fie în învățământ aleg alte opțiuni. Astfel, rămân doar cei care nu ar ajunge dascăli dacă ar avea concurență.

Și nu în ultimul rând, așteptăm un protest împotriva exceselor BOR. Nu vedem pe nimeni să se înghesuie pentru asta. În schimb, dacă s-ar putea, mulți ar ieși în stradă să ceară mai multe biserici. De parcă am mai avea loc de ele. În loc să ceară biserici, mai bine ar protesta lumea pentru mai multe autostrăzi și drumuri. Dar se pare că prioritățile sunt totuși altele.

Stat de drept? Doar când ne convine

Revenind la un ton mai serios, o problemă rămâne. Multe din cele strigate în stradă sunt legitime. Problema care ar fi? Una singură. Protestele în sine nu sunt legitime. Da, afirmăm asta. De ce oare? Pentru că mulți uită că democrația nu se face în stradă. Mulți uită că votul decide. Întrebăm câți dintre cei din stradă au fost la vot. Pe rețelele de socializare circulă o imagine drăguță, care arată că minoritatea a ales actualul Parlament. Desigur, au dreptate. Dar uită să menționeze că au ales legitim.

Cei care au stat acasă sunt nemulțumiți de actuala guvernare. E dreptul lor. Însă când atacă în stradă legile justiției, cu toate hibele lor, uită un lucru. Nu au dreptul să se plângă că aceste legi atacă statul de drept, din moment ce prin pretențiile lor fac același lucru. Una este să protestezi abuzuri, alta e să ceri dizolvarea unui Parlament ales legitim doar pentru că nu îți convine. Cum, e plin de hoți? Ghinion de neșansă, asta e. A fost votat de români. Ei bine, a fost votat de cei cărora le-a păsat de ziua de mâine, care s-au deranjat să meargă la vot.

Sigur, mulți dintre cei din stradă au votat, iar protestul lor e legitim, deși nu neapărat modul în care o fac. Dar majoritatea nu s-au deranjat să voteze. Prezența la vot din 2016 o arată. Au preferat să stea acasă și să facă pe interesanții, acuzându-i și batjocorindu-i pe votanții pesediști. Acum, în loc de proteste, ar trebui să rețină că statul de drept nu există doar când le convine. Democrația nu se face în stradă. Dacă vor să schimbe ceva, nu o vor face în stradă. Ar trebui să își convingă cunoștințele să voteze mai responsabil. Așa poate nu ar mai fi nevoie de proteste…

 

INSCRIERE GRATUITĂ LA CURSURI DE FORMARE PROFESIONALĂ

Leave a Reply