Mihai I. Sau un ultim omagiu pentru Rege

MihaiMihai I

Mihai, principe de România și Hohenzollern-Sigmaringen s-a născut în 1921 la Sinaia. Nepotul lui Ferdinand I a avut parte de o viață tumultoasă. A fost afectat de evenimentele perioadei interbelice și de relațiile distante dintre părinții săi, Carol II și Elena a Greciei. Înclinația tatălui său pentru ambiții personale, respectiv Elena Lupescu, a dus la despărțirea părinților săi. Amanta lui Carol a dus la abdicarea acestuia de la succesiune (a doua, după cea din Primul Război Mondial). Astfel, Mihai I a fost nevoit să devină rege al României în 1927, după moartea bunicului său. Prima sa domnie (1927-1930) a necesitat, din cauza vârstei sale, instaurarea unei regențe. În 1930, tatăl său se întoarce în România și preia, ilegal,  tronul de la fiul său. În timpul domniei sale de un deceniu, România devine din ce în ce mai izolată internațional.

Pierderile teritoriale din 1940 determină a treia abdicare a lui Carol. Astfel, începe a doua domnie a lui Mihai I. Însă Al Doilea Război Mondial era în plină desfășurare. Mai mult, izolarea externă a României au lăsat țara fără opțiuni. Marele său merit a fost, fără echivoc, lovitura de stat din 23 august 1944. În urma acesteia, România a trecut de partea Aliaților în Al Doilea Război Mondial.

Contestat de unii pentru asta, dar apreciat de majoritate, Mihai rămâne cel mai longeviv șef de stat din perioada războiului. Abdicarea sa din 30 decembrie 1947, dincolo de context, a însemnat sfârșitul perioadei României moderne. După 44 de ani de regim comunist totalitar, Mihai a revenit în viața publică românească. A întâmpinat însă mari dificultăți din partea autorităților. Totuși, fostul rege a devenit un simbol în perioada Tranziției și după. A reprezentat atât o epocă dispărută cât și speranțele de viitor. Implicarea sa a avut o intensitate redusă, dar mereu caracterizată de demnitate.

A murit regele

Totuși, această epocă s-a sfârșit definitiv ieri, 5 decembrie, când Mihai I, ultimul rege al României s-a stins din viață. Decesul a survenit în urma unei suferințe de aproape 2 ani, cunoscută publicului din România. Fostul suveran împlinise în data de 25 octombrie vârsta de 96 de ani. Din păcate, această veste era inevitabilă, dată fiind vârsta sa și înrăutățirea stării sale de sănătate din ultimele săptămâni.

Fosta Casa regală a României rămâne astfel fără principalul său reprezentant. Acesta a fost un simbol atât al monarhiei românești cât și al unei perioade deplânsă de o parte mică, dar apreciabilă dintre români. Așa cum am discutat într-un articol precedent, trebuie să afirmăm că viitorul fostei familii regale a României este unul incert. Cu siguranță, fără aportul lui Mihai I, acest viitor nu se prefigurează strălucit. Mai mult, moștenitorii fostului suveran nu au nici pe departe capacitatea de a menține imaginea publică a monarhiei ca opțiune viabilă. În ciuda acuzațiilor de absenteism, atât personal cât și public, demnitatea afișată public de Mihai I a fost un factor hotărâtor pentru menținerea fostei Case regale în atenția publică într-un mod relativ pozitiv.

Urmașii acestuia sunt priviți, în cel mai fericit caz, cu scepticism. Disensiunile interne dintre membrii acesteia, precum și eșecul fostului rege de a le rezolva public au adus un deserviciu de imagine major, fără mari șanse de revenire. Nu încercăm să prevestim, dar spunem că e greu de văzut cum va ieși fosta familie regală din umbra în care i-a lăsat decesului ultimului monarh al României.

Un ultim omagiu: România în doliu

Acoperirea mediatică după anunțarea decesului este semnificativă, probabil urmând a scădea după funeraliile fostului rege. Majoritatea materialului mediatic a punctat succint biografia lui Mihai I și importanța sa istorică. Pe rețelele de socializare, majoritatea comentariilor sunt adecvate momentului, iar controversele legate de persoana fostului suveran au fost ignorate.

Totodată, majoritatea presei a fost solemnă și, pe alocuri, elogioasă în caracterizarea lui Mihai I. Această abordare a fost cauzată parțial de politica editorială a fiecărei agenții sau de de înclinația autorului. Pe de altă parte, atitudinea a fost preluată și din mediul academic, respectiv din mediul diplomatic, unde fostul rege s-a bucurat de o apreciere sinceră, deși uneori motivată politic. Mesajul comun aproape tuturor este statutul lui Mihai I ca simbol al României. Ce anume simboliza este interpretabil și înseamnă poate altceva pentru fiecare, însă subscriem acestei aprecieri.

Doliu pentru români

Dispariția acestui simbol a lăsat România în doliu. Oficial de Guvernul României prin declararea zilelor de 14, 15 și 16 decembrie ca zile de doliu național. Măsura este, fără echivoc, justificată și bine venită. Dincolo de orice alt considerent, fostul rege a fost, totuși, un șef de stat al României, o postură pe care Mihai I a reprezentat-o mereu cu demnitate. Detaliile pentru funeraliile sale arată caracterul specific pentru un fost șef de stat și vor participa reprezentanți ai guvernelor României și Republicii Moldova, ambasadori și reprezentanți ai organizațiilor internaționale. Doritorii vor putea prezenta un ultim omagiu la Palatul Peleș în perioada 13-15 decembrie.

Mihai I va fi înmormântat în data de 16 decembrie la Curtea de Argeș. Va odihni alături soția sa regina Ana și de strămoșii săi, Carol I și Ferdinand I. În final, dispariția ultimului monarh al României reprezintă apusul, probabil definitiv, al unei ere în care s-a făurit România modernă.

 

Requiescant in pace Maiestatem Vestram

Surse

INSCRIERE GRATUITĂ LA CURSURI DE FORMARE PROFESIONALĂ

Leave a Reply

Sari la bara de unelte