La facultate cu Diaspora! Sau diferența între o inițiativă reală și un exercițiu de imagine

voturile din diasporaVoturile din Diaspora – ”o pâine bună de mâncat”

După alegerile prezidențiale din 2014, asistăm la o reevaluare a comunităților românești aflate în afara României. Această reevaluare, făcută de toți actorii politici, dar mai ales de instituțiile statului, este cauzată de impactul major avut de românii din afara granițelor asupra rezultatelor alegerilor menționate anterior (voturile din Diaspora devin importante).

Odată ce președintele în funcție a obținut aproximativ 90% din voturile celor peste 377.000 de români care și-au exprimat un vot valabil, nu a mai putut fi ignorată opțiunea celor plecați în străinătate. În primul rând, cei 340.000 de oameni care au votat cu fostul primar al Sibiului însumează circa o treime din avantajul de 1 milion de voturi cu care acesta a câștigat alegerile. În al doilea rând, nu este exclus ca rudele și prietenii din România ai acestor votanți să fi fost influențați de cei din diaspora, fapt care ar putea explica și celelalte două treimi din diferență. Astfel, impactul major poate fi considerat chiar decisiv.

Sporirea considerabilă a influenței celor din diaspora, fie prin votul lor direct, fie prin votul rudelor și prietenilor din România, a însemnat, practic, afirmarea nouă a unei vechi entități în viața publică românească. Acest lucru atrage după sine o reevaluare a importanței diasporei, precum și a modului în care sunt tratați românii din afara graniței și comunitățile pe care aceștia le compun.

Astfel, se poate observa o preocupare recentă a factorilor politici românești pentru a atrage voturile din diaspora de partea lor fie direct, fie indirect. Prin urmare, Guvernul României, organism eminamente politic, a manifestat la rândul său un interes privind măsuri menite să afecteze, într-un mod sau altul, diaspora românească.

Preocupare sau interes?

În prezent este incert cât de mult acest interes coincide cu cel al guvernului de a avea grijă de cetățenii său plecați în afara țării, sau cât de mult este interesul formațiunii politice care deține în acest moment puterea, de a câștiga teren electoral în cadrul unei comunități în care a obținut doar 10% în turul al doilea de la ultimele prezidențiale – voturile din diaspora.

În orice caz, prin Hotărârea nr. 17/12.01.2017 a luat ființă Ministerul Românilor de Pretutindeni (MRP). Deși baza legală a politicilor guvernamentale referitoare la diaspora românească există încă din 2007, prin Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, doar în 2017 este înființată prima instituție a aparatului central responsabilă pentru implementarea acestor politici.

Tot în 2017 este adoptată Hotărârea nr. 405/31.05.2017 privind aprobarea Strategiei naţionale pentru românii de pretutindeni pentru perioada 2017-2020, pentru definitivarea scopurilor și obiectivelor statului român referitoare la cei plecați în afara granițelor.

Inițiativă reală – dorită a fi constructivă

Ținând cont de contextul prezentat mai sus, nu ar trebui să mire pe nimeni faptul că ieri, 14 noiembrie 2017, a fost inaugurat oficialCursul dedicat problematicii românilor din afara  României. Guvernul României, prin Ministerul Românilor de Pretutindeni, în parteneriat cu Facultatea de Sociologie și Asistență Socială (FSAS) din cadrul Universității din București, organizează un curs menit să abordeze diaspora, dar probabil și problemele sale.

Cursul,  care se desfășoară încă din octombrie, face parte din programul de Master Studii de Securitate și Analiza Informațiilor. Putem presupune că acest curs are ca scop, potrivit declarațiilor Andreei Păstîrnac, ministrul de resort, formarea unor „experți adevărați”, ca urmare a nevoii de implementare a unor programe universitare menite să formeze pentru MRP oameni competenți în problemele diasporei.

Aceeași doamnă ministru declară că acest demers este și rezultatul unor convorbiri avute cu reprezentanți ai diasporei privind problemele cu care se confruntă românii din afara granițelor. Deducem că, din această cauză, printre prioritățile cursului sunt politicile legate de migrație în U.E. și reîntoarcerea în țară a românilor din diaspora, alături de noțiuni și metode complementare precum statistica și demografia. Desigur, reprezentanții Universității din București au motivat cu totul altfel necesitatea și oportunitatea acestui curs.

Acțiunea are șanse să fie sterilă

Deși nu este unul din cursurile de bază ale programului de Master, totuși s-au înscris 70 de studenți la începutul anului universitar. Este incert în acest moment dacă acest număr se datorează interesului sincer al studenților pentru problematica diasporei sau aceștia au fost atrași de susținerea acordată cursului de experți și membri ai Academiei Române. Susținerea Academiei Române nu este o surpriză, întrucât subiectul cursului se încadrează în preocupările științifice ale membrilor săi, fiind de asemenea un subiect strâns legat de probleme globale și regionale curente.

Pe de altă parte, puțini ar fi mirați dacă acest curs ar fi altceva decât un demers steril, doar un exercițiu de imagine pentru politicieni dornici să câștige capital de imagine, fie de pe urma asocierii cu Centenarul, fie de pe urma unei încercări de a părea înțelegători față de problemele diasporei. Totodată, este interesant de menționat că, oficial, ocazia lansării acestui curs este Centenarul Marii Uniri. Este oare bine aleasă această ocazie, prilejuind guvernanților  să-și arate preocuparea sinceră față de toți românii, sau este doar un pretext de a demara niște acțiuni menite să atragă diaspora înspre interesul electoral al formațiunii politice care deține actualmente majoritatea în Parlamentul României?

Votul Diasporei se pare că e ”motorul de sub capota” Guvernului

Noutatea evenimentului, împreună cu slaba acoperire mediatică, cel puțin până la momentul scrierii acestor rânduri, nu au dus la apariția unor curente de opinie, fie pozitive, fie negative, legate de această inițiativă. Semnalăm însă abordarea extrem de critică prezentă pe site-ul „Diaspora Azi”.

Un articol foarte dur remarcă derizoriul demersului, mai ales în condițiile în care, remarcă autorii, problemele reale ale celor plecați în străinătate, precum infracțiunile transfrontaliere și traficul de persoane, votul electronic, situația copiilor celor plecați în afară (așa-zișii „orfani albi”), dificultatea obținerii finanțării de la MRP, măsurile fiscale incerte de care sunt vizați cei din diasporă și multe altele, au fost ignorate cu desăvârșire.

În concluzie, putem afirma că la nivel declarativ sună foarte bine, inițiativa arătând preocuparea guvernului și a mediului academic pentru diaspora și problemele acesteia, dar care este finalitatea? Este greu de precizat în acest moment, întrucât suportul de curs, care ar trebui să conțină scopul exact și obiectivele cursului, nu este disponibil decât pentru cei care au cont de utilizator și parolă la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială. Și mai grea este aprecierea șanselor de succes în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor, deoarece nu este disponibilă nici bibliografia destinată studenților, dar nici metodologia și abordarea ce urmează a fi utilizate în cadrul cursului.

Inițiativa este bună până la urmă dar sperăm să nu se dezvolte ”românește”

Pe de altă parte, are vreo relevanță acest curs pentru problemele reale cu care se confruntă românii din afara granițelor? Dacă da, vom putea afla în ce măsură doar în timp. Însă rămâne îngrijorătoare tendința guvernului, indiferent de coloratura sa politică, de a acționa prin niște măsuri fără substanță în ce privește diaspora, eșuând lamentabil în încercarea de a rezolva problemele cu adevărat de interes pentru românii din străinătate. Din păcate, în ciuda așa-zisului dialog cu reprezentanți ai diasporei, guvernul pare fie incapabil să ia la cunoștiință problemele reale cu care se confruntă aceasta, fie este complet nepăsător. În schimb, reprezentanții săi au ocazia să lanseze inițiative pe care, privind prin prisma ultimelor decenii post-decembrite, greu le putem considera ca având altă menire decât acumularea unui capital de imagine.

Autor,

 D.V.

Bibliografie

ÎNSCRIERE GRATUITĂ LA CURSURI

One Response

  1. Felix 16/11/2017

Leave a Reply

Sari la bara de unelte