Epidemie de rujeolă. Sau cum mofturile curmă vieți.

de D.V.

 

Întoarcerea epidemiei de rujeolă

E greu uneori să mergi în străinătate și mai greu e să rămâi. E adevărat că dificultăți sunt mereu cu adaptarea deși câteodată merge bine, iar în final se merită deși apare și dorul de acasă – acel dor de țară. Ei bine, acest dor trece de multe ori mai ales când ne aducem aminte de ce pleacă lumea. Ne aducem aminte ce se întâmplă în minunata țărișoară și apoi înțelegem perfect de ce au plecat alții. Mai mult, ne întrebăm câteodată de ce rămânem, nimic nu reîmprospătează memoria mai bine ca o boală sau și mai bine, o epidemie precum cea de rujeolă din România.

Acum indiferent cum privim lucrurile, avem de-a face cu o epidemie. E vorba despre una cât se poate de surprinzătoare și de gravă. Rujeola este o boală complicată dacă nu este tratată. Fatalitățile sunt undeva în jurul valorii de 1 la 1000 de cazuri însă este mai ușoară dacă avem vaccinul făcut. Ei bine, în minunata țărișoară, în ultimii ani începe să fie la modă medicina „alternativă”. Se numește alternativă pentru că nu prea e medicină dar na, fiecare crede ce vrea. Problema apare în altă parte, și-anume când încep să moară oameni.

Începând cu anul 2016, în România din ce în ce mai mulți oameni refuză să-și vaccineze copii și apoi ne mirăm în primele luni din 2018 de cum continuă să facă ravagii o boală eradicată în urmă cu câteva decenii evident din lipsa vaccinurilor. Tragic nu este doar faptul că boala putea fi prevenită, tragic este că în 17 februarie 2018, există 38 de cazuri de deces confirmate și evident, din aceștia majoritatea au fost copii nou născuți, sugari, sau copii de vârste fragede – exact cei mai vulnerabili. Devine și mai grav dacă ne gândim că în ultimele decenii în România nu a existat vreun deces provocat de rujeolă.

Arde mocnit

De la reapariția bolii în 2016, numărul de cazuri a crescut considerabil, de la săptămână la săptămână. La început au fost zeci. Apoi au fost sute. Și încet, dar sigur, s-a ajuns la mii de cazuri. Da, sunt mii de cazuri de rujeolă! Răspândirea acestei boli a ajuns la stadiu de epidemie, fapt confirmat și de reprezentanții Direcțiilor de Sănătate Publică din țară. Mai mult, cazurile au fost în toate județele țării. Când ai răspândirea națională și o creștere constantă, nu poate fi vorba de altceva decât o epidemie. Dar de ce ne-am vaccina copiii? De ce să prevenim? E mai simplu să ne încrede în pseudo-știință. Sună mai interesant, nu?

Singura parte bună e că a durat ceva să ajungem aici. În februarie 2018, numărul de cazuri confirmate se apropie rapid de 11.000. Da, nu e o greșeală. Acesta este numărul de cazuri înregistrate în ultimul an și jumătate. După ce decenii nu a existat nici unul! Dar creșterea nu este rapidă. Astfel, putem spune că această epidemie arde mocnit. Însă rata de creștere rămâne constantă, chiar accelerează ușor. Problema va apărea atunci când nu mai vorbim de foc mocnit. Există riscul real să vorbim într-un an de o explozie.

Acum încă se mai poate remedia situația. Însă cât timp se mai poate, rămâne de văzut. Cert este că rujeola a ajuns la stadiu de epidemie. Și România se preocupă de chestiuni înalte, precum scandaluri la DNA. Că doar sunt mai importante acelea decât copii care mor de boli infecțioase de care se scapă ușor. Cugetăm la probleme de politică, vorbim de proteste de stradă.Ce-i drept, majoritatea discuțiilor sunt legitime. Însă acestea sunt probleme pentru oameni care au problemele de bază rezolvate. Epidemia de rujeolă arată foarte clar că stăm prost la capitolul sănătate.

Cauze, mofturi

Foarte la modă în ultimii ani sunt practicile alternative în medicină preluate pe filieră americană, acestea au ajuns o senzație în medii pseudo-științifice. Mai mult, tot pe filiera americană a fost preluată și fobia de vaccin. Aparent, vaccinul ar fi nociv. Susținătorii acestei teorii afirmă că vaccinul nu face de fapt nimic iar alți oameni bine „informați” (a se citi deloc), au ajuns la concluzia că vaccinul provoacă autism. Afirmația este în cel mai fericit caz dubioasă și evident nu are nici o bază științifică. Mulți părinți, speriați și slab informați, aleg să-și protejeze copii renunțând la vaccin.

Toate bune și frumoase, însă când ai peste 10.000 de cazuri confirmate de rujeolă, atunci ceva e în neregulă și mai grav este că absolut toate cazurile de rujeolă implică oameni care nu au fost vaccinați. Nu există nici un caz în care să se fi îmbolnăvit o persoană vaccinată. Mulți părinți refuză să accepte realitatea chiar și cu aceste numere. Ei consideră că este dreptul lor de a nu-și vaccina copii. Vom reveni ulterior asupra acestei inepții.

Drepturi ca drepturi dar vorbim de vieți umane. Vaccinul, salvează vieți. Cei nevaccinați au simțit pe pielea lor. Dacă vorbim de adulții infectați, cam o treime din cazuri, atunci e alegerea lor să nu se vaccineze și ajung în carantină dar dacă vorbim de copiii îmbolnăviți, mai ales de cei aproape 6.000 până la vârsta de 4 ani, atunci e altă discuție. Acești copii, nu pot alege. E datoria și obligația părinților să le asigure bunăstarea. Argumentul devine și mai solid dacă privim decesele. Din cele 38 de decese, 31 au fost copii sub vârsta de 3 ani, din care 27 aveau sub 1 an. Acei copii aveau literalmente toată viața înainte.

Obligativitatea vaccinării ar fi soluția prevenirii unei epidemii viitoare. Dacă scăpăm de aceasta, desigur. Foto: libertatea.ro

Soluția este drastică

Dar acei 27 de copii erau sub vârsta vaccinării însă au fost infectați de cei din jurul lor. Dacă aceștia ar fi fost vaccinați, nu discutam azi epidemia de rujeolă. Astfel, vorbim despre afectarea celor din jur prin propria alegere. Cum era cu dreptul părinților de a nu-și vaccina copilul? Dreptul acesta se extinde doar până unde nu afectează pe altcineva. Totodată, dacă afectează viața și sănătatea copilului, atunci nu mai există acest drept.

Acești părinți sunt colectiv vinovați de situație, cel puțin parțial Dreptul lor a încălcat dreptul altora la viață și sănătate. Astfel, considerăm că acest drept este valabil doar dacă părinții și copilul trăiesc perfect izolați, însă în societate nu merge așa. Trăitul în societate presupune compromis. Ca să ne bucurăm de beneficiile societății, dăm ceva la schimb precum aceste drepturi imaginare.

Soluția în acest caz este impunerea obligativității vaccinului. Singurele excepții legale să fie doar pe motiv de sănătate (reacții alergice, vârsta prea mică, etc) sau dacă părinții fac dovada că progenitura lor nu va fi un risc epidemiologic pe viitor. Pe românește, să se mute izolat în vârf de munte și atunci nu-i obligă nimeni să-și vaccineze copilul. Până atunci, la dispensar la vaccinare!

Obligativitatea vaccinării ar eradica din nou această boală. Trist este că a trebuit o nouă epidemie de rujeolă să discutăm problema. Nu este un subiect atât de delicat încât să stăm prea mult în dubii. Complicațiile de la vaccinare, citate de unii, sunt rare. Ai mai mari șanse să-ți pice o cărămidă în cap pe stradă decât să faci complicații de la vaccin. Statistic, este neglijabil. Și cum la nivel de societate, contează binele comun și nu mofturile unora, asta este important.

 

 

INSCRIERE GRATUITĂ LA CURSURI DE FORMARE PROFESIONALĂ

Lasă un răspuns