E seară iar, din nou târziu...
Un gând stingher la tine-mi zboară...
Aș vrea să-l opresc din drum...
Dar face asta... în fiecare seară...
Purtat de stele căzătoare...
Sub lampa, unui clar de lună...
De-l îngrădesc, știu că mă doare...
Tăcerea ta... și inima-mi nebună...
Și scriu cuvinte pline de iubire...
Cum doar în poezii se mai găsesc...
Visând la o efemeră fericire...
Căci doar... în versuri îți vorbesc...
Doar cărțile, acum arată...
O dragoste, dulce, curată...
Dar poate muza și autoru'...
Se întâlnesc… să-și stingă doru'...
Azi triști și singuri amândoi...
Hrăniți cu versuri și-amintiri...
Ea... înger trist, venit din cer...
Iar el... poet îndrăgostit, plin de mister...
Autor,
comentarii